Diferenţa eşti tu


Stând în picioare, drept, încearcă să îţi apleci corpul în faţă ducând mâinile către podea. Apleacă-te cât mai mult posibil. Acesta este un joc aşa că nu trebuie să-ţi forţezi organismul. Apleacă-te doar atât de mult cât poţi.

Ridică-te şi închide ochii (nu înainte de a fi citit restul de instrucţiuni, desigur). Imaginează-te acum aplecându-te din nou (fără a face totuşi nicio mişcare reală, totul să fie în mintea ta). Şi te ridici (tot în imaginaţie). Ţine ochii închişi şi urmăreşte-te cu gândul cum, de data aceasta, te apleci mai mult. Repet! Este doar un joc! Nu te lua prea în serios. Iar dacă îţi vine să râzi, râzi! Asta nu va face decât să adauge mai multă savoare jocului. Apleacă-te încă o dată. Mai mult. Ai atins podeaua? Nu încă? Mai încearcă. Imaginează-ţi că te apleci şi atingi duşumeaua cu mâinile şi faci asta fără pic de greutate.

DSCI0038

Tu îţi creezi viitorul. Mergi înainte!

Deschide ochii! Acum încearcă şi în realitate. Apleacă-te în faţă cât mai mult posibil. Ai ajuns cu palmele la podea? Felicitări! Eşti acelaşi om care înainte de acest joc se apleca doar până la jumătatea distanţei până la duşumea? Da, eşti acelaşi, dar fără limite impuse. Şi înainte ai fi putut să faci asta. Dar nu credeai. Iar ceea ce credem devine întotdeaua realitate prin chiar forţa gândurilor noastre.

Diferenţa dintre un om care cunoaşte succesul şi unul pentru care eşecul nu este o necunoscută este siguranţa visului. Diferenţa dintre tine, cel care ai o zi bună, şi tu, cel căruia toate îi merg prost astăzi, este modul cum îţi reprezinţi în minte tot ceea ce s-a întâmplat şi se întâmplă, conotaţiile pe care le dai fiecărui eveniment. Diferenţa dintre cel care poate duce la bun sfârşit o listă matinală de lucruri ce trebuie făcute şi cel care se împiedică de primele probleme ce-i ies în cale este starea pe care o are referitor la toate acestea.

Paste2009 - 018

Nu am să vă spun al cui este ursul, doar că îi aparţine unei persoane ce a trecut prin foarte multe experienţe în viaţă, dar nu a încetat niciodată să se simtă un copil în interior şi să viseze la ceva mai bine sau mai bun. Hainele ursului sunt doar năzbâtia unor copii distraţi, mai mult o glumă de interior, dar tot amuzantă.  🙂

Diferenţa o creezi tu. Contează doar ceea ce crezi. Despre tine şi despre munca pe care o faci. Despre succes. Despre cei din jurul tău. Iar imaginile pe care la creezi în minte referitor la toate acestea pot să-ţi dea o stare de bine sau, din contră, un sentiment negativ, frustrant. Şi ce fel de zi crezi că poţi avea dacă tu crezi în limite? Ce fel de rezultate vei obţine dacă tu crezi că visele sunt simple prostioare pline de naivitate? Cum vrei să zâmbeşti când tu crezi că toată lumea este împotriva ta, că te duşmănesc toţi pe ascuns?

Eu cred că poţi controla toate acestea. Înainte încă de a-ţi începe ziua, stai liniştit 10 minute şi gândeşte-te cum vrei să decurgă azi toate. Imaginează-ţi că deja totul ţi-a reuşit. Ce sentiment îţi dă asta? Imaginează-ţi că eşti la finele unei zile perfecte. Gândeşte-te la tot ceea ce ţi-a reuşit azi şi la surâsul prietenilor. La cât de bine te-ai simţit, puternic şi plin de viaţă. La cum toate acestea sunt meritul tău. Şi dacă nu crezi că gândurile tale depinde de tine, că singur îţi creezi realitatea, încearcă toate acestea ca pe un simplu joc. Şi vezi dacă merge. Verifică.

Poţi să faci tot ceea ce vrei. Creează-ţi singur ziua. Visează la lucruri frumoase.

Articolul acesta l-am publicat în cotidianul local Argesul,
la rubrica Atitudini, pe data de 21 mai 2009.

OraselulCopiilorIanuarie2009 - 52

Fără nicio legătură cu subiectul. Doar că este prea cald afară şi m-am gândit că vă veţi răcori cu o imagine de la patinoar, din ianuarie 2009.

Ştiţi, eu uneori uit că-mi pot crea singură ziua exact aşa cum vreau eu. Îmi pot crea singură viaţa! Am revăzut acest articol şi mi-am dat seama cât de multe avem încă de învăţat de la noi înşine – cei din trecut – prin amintiri, în principiu. Şi poate încă şi mai multe le avem de învăţat de la noi înşine – cei din viitor – prin vise. Cele aievea şi, de ce nu(?), cele din timpul somnului.